Orașul Gaza și zonele înconjurătoare se confruntă oficial cu foamete, potrivit unei evaluări făcute vineri de Sistemul integrat de clasificare a fazelor de securitate alimentară (IPC). Aproape un sfert din populația din Gaza, adică 514.000 de persoane, suferă de foamete, iar numărul acestora ar putea crește la 641.000 până la sfârșitul lunii septembrie. Această situație pune presiune pe Israel să permită intrarea mai multor ajutoare în enclava palestiniană.

Evaluarea IPC: foamete în Gaza și extinderea fenomenului

IPC a anunțat că aproximativ 280.000 de persoane din guvernoratul Gaza, zona nordică care include orașul Gaza, se află în stare de foamete după aproape doi ani de conflict între Israel și Hamas. Este prima dată când IPC declară oficial foamete în afara Africii. Fenomenul ar putea să se extindă în lunile următoare în regiunile centrale și sudice Deir al-Balah și Khan Younis.

Deși situația din nordul regiunii ar putea fi mai gravă decât în orașul Gaza, IPC precizează că datele limitate nu permit o evaluare exactă pentru toate zonele afectate.

Reacția Israelului și criteriile IPC pentru declararea foametei

Ministerul israelian de Externe a respins raportul IPC, calificându-l drept fals și părtinitor. Israelul susține că studiul s-a bazat pe date parțiale, majoritatea furnizate de Hamas, și că nu a fost luat în considerare afluxul recent de alimente în regiune.

Conform criteriilor IPC, o regiune este clasificată ca afectată de foamete dacă:

  • Cel puțin 20% din populație suferă de penurie extremă de alimente;
  • Un copil din trei este grav malnutrit;
  • Două persoane din 10.000 mor zilnic din cauza foametei, malnutriției sau bolilor asociate.

Anterior, foametea a fost declarată doar în Somalia, Sudanul de Sud și Sudan.

Reacții internaționale și apeluri pentru încetarea conflictului

Secretarul general al ONU, Antonio Guterres, a catalogat foametea din Gaza drept „o catastrofă provocată de om” și un „eșec al umanității”. El a cerut încetarea imediată a focului, eliberarea ostaticilor reținuți de Hamas și acces neîngrădit pentru organizațiile umanitare.

Volker Türk, șeful departamentului ONU pentru drepturile omului, a afirmat că foametea este o consecință directă a acțiunilor guvernului israelian și a avertizat că decesele cauzate de înfometare ar putea constitui crime de război.

Mai multe țări, printre care Marea Britanie, Canada și Australia, au declarat că criza umanitară din Gaza a atins niveluri „inimaginabile”. În schimb, premierul israelian Benjamin Netanyahu a negat existența foametei și a acuzat Hamas că este responsabil pentru lipsa alimentelor.

Controlul accesului în Gaza și dificultățile livrării ajutoarelor

Israelul controlează întregul acces în Gaza prin intermediul COGAT, brațul armatei care supraveghează fluxurile de ajutor. COGAT susține că raportul IPC ignoră datele israeliene privind livrările și face parte dintr-o campanie internațională de denigrare a Israelului.

ONU acuză frecvent obstacole în transportul și distribuția ajutoarelor în zona de conflict, atribuind responsabilitatea atât Israelului, cât și lipsei unui cadru legislativ clar. Israelul acuză Hamas că fură ajutoarele umanitare, acuzație negată de militanți.

Limitările analizei IPC și contextul regional

Raportul IPC se referă doar la populația din guvernoratele Gaza, Deir al-Balah și Khan Younis. Din cauza restricțiilor de acces și lipsei datelor, zona Gaza de Nord nu a fost evaluată, iar regiunea Rafah a fost exclusă deoarece este aproape nelocuită.

Este pentru a cincea oară în ultimii 14 ani când IPC declară stare de foamete. Anterior au fost semnalate astfel de situații în Somalia (2011), Sudanul de Sud (2017 și 2020) și Sudan (2024).

Percepția publică internațională și impactul asupra relațiilor SUA-Israel

Un sondaj Reuters/Ipsos publicat recent arată că 65% dintre americani consideră că SUA ar trebui să ajute persoanele afectate de foamete în Gaza. Sprijinul american este esențial pentru Israel, atât militar, cât și diplomatic.

O diminuare a acestui sprijin ar putea complica situația Israelului, care se confruntă nu doar cu militanții Hamas, ci și cu tensiunile nerezolvate cu Iranul.