Frânele pe disc seamănă cu frânele de mâna de la bicicletă, unde trăgând de manetă, un dispozitiv asemănător unui clește, se forțează să preseze blocurile de cauciuc împotriva jantei roții pentru a opri mașina. Frânele cu tambur sunt puțin mai greu de descris, mai multe informații urmând să fie regăsite mai jos.
Frânele cu disc sunt mai moderne și mai eficiente decât cele cu tambur, care datează aproape de la începuturile autoturismelor. Frânele pe disc au apărut abia în anii 1950 – atunci fiind instalate, mai ales, pe mașinile de curse – și au devenit comune pe vehiculele de serie abia în anii 1970, unde se găseau de obicei doar în față.
De ce sunt mai bune frânele cu disc?
Frânele cu disc sunt considerate superioare în primul rând pentru că sunt mai bune la disiparea căldurii cauzate de frecare – frecarea fiind cea care face că mașina să se oprească – iar căldură este cea care face că frânele să se „estompeze” sau să-și piardă puterea de oprire. Acest lucru este important mai ales atunci când sunt transportate sau tractate încărcături grele și atunci când se conduce pe pante lungi și abrupte.
Frânele cu disc sunt, de asemenea, mai bune în ceea ce privește eliminarea apei, ceea ce reprezintă un aspect de interes atunci când mașina trece prin bălți adânci. În timp ce majoritatea vehiculelor moderne folosesc acum frâne cu discuri pe toate cele patru roți, unele au încă frâne cu tambur în spate.
Frânele cu tambur sunt mai puțin costisitoare de produs decât cele cu disc. Cu toate acestea, la aproape toate vehiculele, roțile din fată asigura principala parte a forței de frânare în cazul opririlor bruște. Acest lucru se datorează faptului că majoritatea vehiculelor au motorul greu și transmisia în fată, iar greutatea și mai mare se deplasează în fața atunci când se frânează.
Cum funcționează frânele cu tambur
În interiorul tamburului se află saboții (numiți pe bună dreptate, deoarece arată oarecum că niște pantofi de mers pe jos cu talpa curbată), care înlocuiesc că material de frecare blocurile de cauciuc de pe bicicletă sau plăcuțele de pe frânele cu disc. Saboții sunt montați pe o placă de sprijin, care formează, în esență, un „capac” pe tamburul de frână. Între saboți se află un cilindru cu capete care se dilată, iar atunci când se apasă pe pedala de frână, lichidul de frână este pompat în cilindru. Capetele care se dilată împing saboții împotriva părții interioare a tamburului de frână.