România, lider european la prune: 80% din recolta din 2024 a fost folosită pentru țuică

În România, 80% din recolta de prune din 2024, care a totalizat aproape 600.000 de tone, a fost transformată în țuică. Țara ocupă primul loc în Europa la producția acestor fructe, dar puține ajung să fie conservate sub formă de magiun, gem sau compot, conform digi24.ro.

Distilarea rămâne o modalitate de valorificare a prunelor în gospodării, susținută de un obicei transmis între generații. Sociologii leagă această practică în primul rând de păstrarea tradițiilor, nu de alcoolism.

Economistul Christian Năsulea consideră că preferința pentru transformarea fructelor în băuturi alcoolice arată ce utilizare apreciază cel mai mult cei care decid cum este folosită recolta. La rândul său, sociologul Mihnea Preotesi subliniază rolul țuicii în relațiile dintre oameni, inclusiv atunci când primesc vizitatori, mai ales în interacțiunile dintre bărbați.

De la fructele culese la cazan

În Gorj, pregătirea țuicii începe după strângerea prunelor din livezi. Fructele sunt lăsate la fermentat aproximativ o lună, apoi sunt puse în cazan pentru distilare.

Un producător din județ explică faptul că focul trebuie ținut domol. Prea multe lemne pot compromite rezultatul, spune acesta. Cazanul are și un mecanism care amestecă prunele și boasca, pentru ca acestea să nu se prindă de fundul vasului.

Pentru localnici, obiceiul este legat și de amintirile de familie. O femeie din Gorj povestește că bunicii săi, care au trăit peste 90 de ani, munceau în gospodărie și creșteau vite. Își amintește că bunica lua dimineața o masă simplă, însoțită de un țoi de țuică, înainte să plece la muncă.

Alternative care pot fi vândute tot anul

O parte dintre gospodari pregătesc și conserve din prune, în funcție de preferințe și de nevoile familiei. O femeie spune că făcea compot când copiii erau mici, dar a renunțat între timp.

Transformarea prunelor în produse care pot fi comercializate pe tot parcursul anului le-ar putea aduce producătorilor venituri mai mari. Mădălina Butac, de la Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Pomicultură Pitești-Mărăcineni, enumeră magiunul, gemul, compotul și dulceața printre opțiuni. Ea recomandă și deshidratarea, evidențiind conținutul de antioxidanți al prunelor astfel prelucrate.

Foto: Guliver/Getty Images